2.11. Transcriere coregrafică (Izvoarele)

Anexa cu două dintre jocurile căluşerilor din Izvoarele, Olt

transcriere: Silvestru Petac

Prezint în cele ce urmează trei dansuri din cele patru observate în prima bătătură jucată de căluşarii din Izvoarele, Olt în Duminica Rusaliilor. Dansurile au fost întrerupe la un moment dat de rolul pe care mutul l-a jucat după ce căluşarii au executat mişcarea ,,Trei pe vine”. Ultimul dans, Hora, a fost mai degrabă o improvizaţie pe paşi simpli cu durată de pătrime, cu deplasare pe cerc în sensul invers acelor de ceasornic. Aici căluşarii au luat în braţe copii aduşi de cei care asistau la ritual pentru a-i juca. Ordinea dansurilor la prima casă jucată în Izvoarele a fost următoarea:

1. Plimbarea

2. Mişcarea ,,Trei pe vine”

3. Rolul mutului

4. Sârba

5. Hora

Prin urmare partiturile de mai jos relevă în bună măsură ceea ce se petrece din punct de vedere coregrafic în acest ritual complex. Căluşarii din Izvoarele, Olt în 2007 au fost:

1. Niţă Florin, 20 de ani, vătaf;

2. Bălaşa Vasile, 29 de ani, ajutor de vătaf;

3. Mezdrea Marian, 15 ani;

4. Căcin Liviu Cristian, 19 ani;

5. Dina Alexandru Ionel, 16 ani;

6. Ţupuniş Titu Aristotel, 15 ani;

7. Florescu Dan, 17 ani;

8. Marian Niţă, 18 ani;

9. Florescu Dumitru, 36 de ani, mutul cetei;

10. Vişan Nicolae, 32 de ani, acodeonist;

11. Mămăligeanu Ilie, 75 de ani, viorist.

Notaţia celor trei dansuri de mai jos este făcută în sistemul Laban, sistem utilizat în etnocoreologia internaţională. În bibliografia românească de specialitate etnocoreologică o singură lucrare utilizează acest sistem, lucrare scrisă în limba engleză: Romanian Traditional Dance. A Contextual and Structural Approach semnată de Anca Giurchescu şi Sunni Bloland, apărută în 1995 la editura Wild Flower Press, Mill Valley, California. Celelalte studii şi culegeri de dansuri folosesc fie notaţia Institutului de Etnografie şi Folclor ,,C-tin Brăiloriu” din Bucureşti (în mediul academic), fie notaţia impusă de Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale.

Ambele sisteme sunt puţin cunoscute în mediul ştiinţific internaţional ca atare nu sunt instrumente ştiinţifice care să ajute la o bună înţelegere a dansului tradiţional românesc dincolo de spaţiul cultural naţional. Practica internaţională a impus în schimb notaţia Laban, notaţie adopată recent şi de cercetarea etnocoreologică românească.

descarcă transcrierea coregrafică (pdf)

Notă. Softul cu care am lucrat la notarea partiturilor coregrafice nu a permis folosirea semnelor diacritice specifice limbii române. A se citi, aşadar, în loc de ,,fata”/ ,, fată”; în loc de ,,doua”/ ,,două”, în loc de ,,halai sa” / ,,hălăi şa” etc.